Informatii generale

Aflata in extremitatea estica a Deltei Dunarii, localitatea Sfantu Gheorghe este situata in partea de est a judetului Tulcea la 120 Km de Tulcea pe bratul Sfantu Gheorghe si la 35 Km de orasul Sulina. Comuna este delimitata la nord de comuna Crisan si orasul Sulina, la est si sud de Marea Neagra, iar la vest de comuna Murighiol.
Clima este continentala cu veri calduroase, ierni geroase cu vanturi puternice, temperatura medie anuala de 11°C, iar cantitatea medie de precipitatii este de 440l/mp anual.
Localitatea Sfantu Gheorghe se intinde pe partea stinga a celui mai vechi brat al Dunarii – Sfantu Gheorghe, in apropierea gurii de varsare a Dunarii in Marea Neagra. Pe o suprafata administrativa de 60575,87 ha, comuna este alcatuita din aproximativ 358 gospodarii in care traiesc aproximativ 971 oameni ce si-au pastrat traditiile si limba ucraineana. Actuala suprafata intravilana este de 75,98 ha iar planurile de extindere sunt pentru o suprafata de 123,32 ha.
Accesul in localitate este posibil doar naval. Se poate lua vaporul din portul Tulcea (Tulcea – Sfantu Gheorghe 4h), portul Mahmudia (Mahmudia – Sfantu Gheorghe 2h 30’) sau portul Murighiol (Murighiol – Sfantu Gheorghe 2h). Accesul in porturile Mahmudia si Murighiol se face din orasul Tulcea, pe sosea, fiind la 30 Km respectiv 38 de Km de acesta.

Istorie

Localitatea a fost atestata in documentele istorice din secolul 14, cand dezvoltarea economiei a favorizat cresterea rolului negustorilor italieni la gurile Dunarii. In acea perioada genovezii instituie un veritabil monopol in apele Marii Negre, facand comert cu pestele pescuit la gurile Dunarii. In hartile de epoca printre centrele economice puternice de pe teritoriul Dobrogei este mentionata si localitatea San-Giorgio, Sfantu Gheorghe de astazi, cum apare pe harta genovezului Visconti, din anul 1318.
in a doua jumatate a secolului 18, razboaiele ruso-turce s-au desfasurat si la Gurile Dunarii, datorita dorintei Rusiei de a ocupa aceste teritorii. Luptele au distrus tinutul Dobrogei si provocat ruinarea economica a provinciei, iar populatia a fost decimata sau imprastiata.

Din spusele batranilor satul este format in parte din refugiati politici neoficial din Rusia, pe timpul imparatesei Ecaterina cea Mare, de frica ostirii. Locuitorii comunei sunt urmasi ai acestor refugiati. Colonizarea zonei cu populatie de origine slava s-a facut in mai multe etape. Primii refugiati au venit in urma bataliei de la Poltava din anul 1709, cand tarul Rusiei Petru cel Mare trece la represalii impotriva celor care au luptat pentru eliberarea Ucrainei. Al doilea val mare de refugiati ajung in zona dupa anul 1775 cand tarina Ecaterina a doua desfiinteaza oastea ucraineeaa cu centrul la Zaporijie. Circa 8000 de locuitori ai acestei zone ajung in Delta Dunarii, asemanatoare ca peisaj si bogatie piscicola cu cea natala, a Niprului. Denumirea cazacilor zaporojeni este de haholi iar limba vorbita este ucraineana amestecata cu multe cuvinte de diferite origini (romana, turca, greaca) in functie de populatiile cu care au intrat in contact.
Haholii sunt ortodocsi de rit vechi ce respecta calendarul rusesc.
Ucrainenii nu s-au amestecat cu lipovenii, desi limba si obiceiurile li se aseamana. Nici astazi haholilor nu le place sa fie confundati cu lipovenii.

Ocupatia principala a oamenilor din comunitate este pescuitul, ce le asigura hrana si reprezinta principala sursa de venit. Cresterea animalelor se face intr-un fel aparte in Delta Dunarii : animalele sunt lasate libere pe grinduri unde isi cauta hrana. Lipsa terenurilor agricole ii determina pe localnici sa pastreze in saivane doar animalele de tractiune si rar cate o cornuta, restul fiind aduse in gospodarii inaintea sacrificarii.
Recoltarea stufului reprezinta o ocupatie sezoniera a satenilor, care il folosesc in constructia caselor, saivanelor, gardurilor si acoperisurilor.

Turismul rural a cunoscut in ultimii ani o puternica dezvoltare, ce le aduce satenilor surse de venit suplimentare pe perioada verii. Turismul se practica atat in gospodariile localnicilor cat si in pensiuni si hoteluri.

Traditii

Hramul localitatii – 6 mai – are loc o slujba la biserica, gospodinele din localitate pregatesc mincare, iar dupa slujba se intinde o masa mare in curtea bisericii la care participa toti satenii. De hram se organizeaza concursuri de barci, de cai, de sfoara si de dans. Seara hramului se petrece cu muzica si dans;
Catalaua – de Sfantul Andrei – se leaga de grinda un colac din faina ornat cu boamboane, iar barbatii trebuie sa sara si sa muste din colac fara a folosi mainile; pentru cei tineri, cine reuseste sa muste inseamna ca se insoara in acel an;
Vecera – in seara zilei de 6 ianuarie, in Ajunul Craciunului pe stil vechi, se merge cu colaci si cadouri la rudele apropiate: fini, cumetri, frati sau surori mai mari, la toate persoanele pe care le respecti;
Pastele blajinilor (Pastele mortilor): are loc in ziua de luni, a opta zi dupa Paste; se merge in cimitir, satenii organizeaza masa la mormintele familiilor si se pomenesc mortii. Dupa terminarea slujbei, satenii impart bucate vecinilor. E un ritual important, care prilejuieste revenirea simbolica la vatra a copiilor satului, inclusiv a celor plecati, care locuiesc si muncesc in orase.
Craciunul pe calendarul vechi – 7 ianuarie : are loc o slujba la biserica si seara se merge cu colindul;
Anul Nou pe calendarul vechi – 14 ianuarie ;

Mancaruri traditionale

Hrana traditionala a pescarilor este pestele, preparat intr-o mare varietate de feluri:

Storceag (ciorba de peste, pentru a carei preparare se foloseste sturionul). Storceagul se mananca intru-un singur loc din Romania – la Sf. Gheorghe, Delta Dunarii. E un amestec de bucatarie ucraineana si romaneasca, o reteta un pic pestrita – si pescareasca si continentala totodata – dar lejera. Radu Anton Roman, Bucate, vinuri si obieceiuri romanesti
Scordolea ( somn, usturoi, cartofi, rosii)
Placinta cu proboi ( proboi- placenta in care se afla icrele negre in peste )
Perischie cu vezeica (vezeica fiind cartilajul/coloana de la sturion)

Atractii turistice

Plaja
In vecinatatea satului se gaseste o plaja salbatica, cu nisipuri fine, ce se intinde de-a lungul tarmului pana la Sulina (38 Km). Ca o particularitate, adancimea marii creste lin, exitand o zona sigura pentru scaldatul copiilor.

Pescuitul
Pentru amatorii de pescuit zona ofera posibilitatea unor partide de crap, somn, stiuca, anghila, caras, biban, in Dunare, lacuri si canale sau pescuit marin la chefal, calcan, rechin. Permisele de pescuit sportiv se obtin de la firma ce a concesionat activitatea piscicola in zona, de la punctul de lucru din Sfantu Gheorghe.

Trasee turistice pe apa
Turistii se pot bucura de plimbari pe Dunare, canale si lacuri cu ambarcatiuni specifice zonei: caiucul, lotca sau mahuna sau pot opta pentru salupe sau ambarcatiuni rapide.
Traseul Sulina – Sfantu-Gheorghe pe ruta:
oras Sulina – canalele: Busurca – Imputita – cordon litoral – Tataru – localitatea Sfantu-Gheorghe

Traseul Sulina – Sfantu Gheorghe pe ruta:
oras Sulina – canal Busurca – canal Rosu – canal Imputita – lac Rosulet – cherhana Rosulet – lac Rosu – baza turistica Rosu – lacul Puiu – canal Mocansca – lac Erenciuc – brat Sfantu-Gheorghe – localitatea Sfantu Gheorghe

Tur Sfantu Gheorghe pe ruta:
localitatea Sfantu Gheorghe – canalele: Zaton – Buhaz – Palade – Crasnicol – bratul Sfantu-Gheorghe – localitatea Sfantu-Gheorghe

Insula Sahalin
Probabil cel mai spectaculos tur pe care il puteti face la Sfantu Gheorghe. Aici se continua formarea Deltei prin alte trei minibrate, puteti vede la fata locului etapele formarii unei Delte. Pe zona cu apa mica se poate intra (din fericire) numai cu barci mici si mergand foarte incet. Este, de asemenea, o zona foarte importanta pentru migratia, cuibaritul si hrana a numeroase specii de pasari deltaice, aici putand fi vazute oricand numeroase exemplare de pasari de tarm (cilici, fugaci, sitari, prundarasi, pescarusi etc) dar si de apa (pelicani, cormorani, starci, lopatari, avosete, piciorongi, rate, gaste, lebede etc), practic, toate speciile de pasari din Delta Dunarii pot fi intalnite in acest loc, atat cele de apa dulce cat si cele de apa sarata.